Screeningul cancerului de colon

Screeningul cancerului de colon

de | Articole

Acasa » Articole » Screeningul cancerului de colon

Ce înseamnă screeningul cancerului de colon?

Când vorbim de screening ne referim la procesul de căutare a unei afecțiuni înainte de apariția simptomelor, scopul fiind identificarea leziunilor precursoare sau a bolii în stadiu precoce. Pentru a se justifica screeningul, afecțiunea respectivă trebuie să fie suficient de frecvent întălnită în rândul populației și să existe teste care să pună în evidență modificările precoce cu acuratețe bună.

Cancerul este o boală din ce în ce mai frecvent întâlnită, unele statistici europene arătând că 1 din 2 cetățeni europeni poate face un anumit tip de cancer pe parcursul vieții. În 2020 au fost diagnosticați 2,7 milioane pacienți cu cancer și circa 1,3 milioane au decedat din cauza acestei afecțiuni. Pandemia COVID a îngreunat diagnosticarea și tratamentul cancerului și, de asemenea, screeningul. Multiple organizații de combatere a cancerului la nivel mondial se concentrează pe accelerarea diagnosticării precoce a anumitor tipuri de cancer pentru a crește rata de vindecare și de supraviețuire a pacienților.

Cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate prin cancer din lume, circa 170.000 persoane murind în fiecare an. Din nefericire, cei mai mulți pacienți sunt diagnosticați în stadiul III sau IV, când supraviețuirea la 5 ani scade la 10%. Dacă boala ar fi diagnosticată în primul stadiu, rata de supraviețuire la 5 ani ar fi de până la 90%. Cancerul de colon are o dezvoltare lentă și are șanse mari să fie depistat precoce prin metodele de screening.

Incidența cancerului de colon

În Europa la 100.000 de locuitori, incidența cancerului de colon este:

Incidenta cancer colon Europa

Tipuri de teste pentru screeningul cancerului de colon

Există 4 tipuri de teste prin care se poate face screeningul cancerului de colon:

  1. Testul de hemoragii oculte cantitativ cu guaiac (FOBT) – detectează prezența sângelui în fecale, având două rezultate posibile, pozitiv sau negativ. Poate da rezultate fals pozitive dacă pacientul ia antiinflamatoare, vitamina C sau consumă carne roșie, fiind nevoie de întreruperea consumului cu 7 zile înainte.
  2. Testul imunochimic fecal cantitativ (FIT) – este mult mai precis decât cel anterior, măsoară cantitatea de sânge din scaun și, în funcție de rezultat, te poate orienta către diagnostic. Nu există restricții medicamentoase sau alimentare privind recoltarea.
  3. Rectosigmoidoscopia – se vizualizează rectul și colonul stâng prin intermediul colonoscopului, un tub flexibil cu camera video în vârf. Rectul și colonul stâng sunt localizările cele mai frecvente pentru dezvoltarea cancerul colorectal.
  4. Colonoscopia – se examinează în totalitate colonul prin intermediul colonoscopului, același tub utilizat și pentru rectosigmoidoscopie.

Investigațiile endoscopice (rectosigmoidoscopia și colonoscopia) nu doar că permit vizualizarea directă a leziunilor precursoare (polipii sau cancerul colorectal), ci și îndepărtarea polipilor colorectali în cele mai multe cazuri.

Așadar, cancerul colorectal este o boală frecventă, cu impact major asupra sănătății publice, pentru care avem la dispoziție mai multe teste de diagnostic precoce. Este fără doar și poate o afecțiune care poate fi prevenită sau diagnosticată precoce prin măsuri de screening.

În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, screeningul cancerului de colon se face prin testul de hemoragii oculte de tip FIT. Acesta se poate face anual, în intervalul de vârstă 50-74 ani. În Statele Unite ale Americii, testul FIT se face în intervalul 45-75 ani. Acesta presupune recoltarea unei mostre de scaun într-un recipient special, iar apoi proba se prelucrează de către un aparat. Dacă rezultatul indică prezența sângelui în scaun, pacientul trebuie să facă colonoscopie pentru a detecta sursa de sângerare. Trebuie menționat faptul că testul de hemoragii oculte se poate pozitiva și în cazul unei leziuni sângerânde la nivelul cavitații bucale, esofagului, stomacului, duodenului sau intestinului subțire. De asemenea, un test pozitiv poate apărea și în urma consumului de aspirină, anticoagulante sau antiinflamatoare, de aceea, o anamneză atentă cu pacientul poate ajuta în diferențierea acestor situații.

Leziunile din colon care pot da test hemocult pozitiv pot fi:

  1. Polipii – sunt formațiuni protruzive de diferite mărimi, cunoscuți ca precursori ai cancerului. Dacă se rezecă din timp, se împiedică degenerarea în cancer.
  2. Angiodisplazii – sunt malformații vasculare ce pot sângera intermitent, în special la pacienții aflați sub tratament cu antiagregante sau anticoagulate, medicamente care influențează coagularea sângelui.
  3. Ulcere/eroziuni – sunt leziuni care apar în urma unor infecții, boli autoimune (boală Crohn) sau tratamente cu antiinflamatoare.
  4. Cancerul colorectal

Un test hemocult negativ nu exclude prezența polipilor sau a cancerului. Mai ales în stadii incipiente, pierderea de sânge din polip sau din tumoră poate fi intermitentă. Dacă există suspiciune înaltă de cancer de colon, dacă există semne de alarmă sau istoric familial de cancer de tub digestiv, se recomandă efectuarea colonoscopiei. Ca semne de alarmă menționăm: sângerări rectale, constipație brusc instalată sau agravată, diaree cronică, scădere inexplicabilă în greutate, mase tumorale abdominale, anemie prin pierdere de sânge.

Testul FIT se face după vârsta de 75 ani în cazuri selecționate, când pacientul are o tulburare de tranzit, precum diareea sau constipația, când are anemie prin pierdere de fier, scădere în greutate involuntară, durere abdominală recurentă sau sindrom inflamator persistent. În acest context, ne ajută să selectăm pacienții vârstnici care necesită colonoscopie pentru stabilirea diagnosticului.

Înainte de 45 ani, dacă apar semne de alarmă sau dacă există în istoricul familial rude de gradul I cu cancer colorectal, se indică efectuarea colonoscopiei per primam. De asemenea, există afecțiuni cronice autoimune precum bolile inflamatorii intestinale, care, după o evoluție de 8-10 ani, necesită evaluare colonoscopică regulată pentru depistarea precoce a leziunilor cu potențial malign. Unele boli genetice se asociază cu risc crescut de cancer colorectal, situație în care se recomandă screening colonoscopic. În această categorie pot intra: sindromul Lynch, polipoza adenomatoasă familială, sindromul Peutz-Jeghers, sindromul Gardner sau Turcoat.

Screeningul înseamnă prevenție. La ora actuală, prevenția este cea mai importantă armă de luptă împotriva multor tipuri de cancer. Screeningul de bază al cancerului de colon se face printr-un test simplu și rapid, testul de hemoragii oculte FIT. Este nevoie acută de campanii de informare a populației despre screeningul cancerului de colon! Împreună cu medicii de familie, specialiștii din domeniul gastroenterologiei pot aduce o mare contribuție în popularizarea testului de prevenție a cancerului de colon.

Adelina Popescu-Digestmed - StopCancerColon

Dr.

Adelina Popescu

Medic primar gastroenterolog

  • absolventă a Facultății de Medicină Generală “Carol Davila” din București, promoția 2011;
  • rezidențiat la Spitalul Universitar de Urgență București, 2012 - 2013;
  • rezidențiat la Spitalul Clinic de Urgență București, 2014 – 2017;
  • competențe în: ecografie generală, elastografie hepatică, ecografie cu substanță de contrast, endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică.